Când ea pleacă

Era momentul acela din zi. Ea trebăluia prin bucătărie, el se frământa la un meci de fotbal. Totul a început cu un dog de lemn, pe care-l spăla cu simț de răspundere. Tăiase piept de pui pe el, și a citit undeva că după carnea de pui trebuie să speli foarte bine. De ce? Că așa scria acolo, naiba știe. Dar ce? Vrei să-ți și explice? Nu ajunge că te-a avertizat? Freca cu nerv lemnul masiv, un pic prea mare pentru brațele ei tatuate. Era nervoasă. Pe lemn, pe pui, pe el, pe meci, pe viață în general. Ce? Tu nu ești uneori? Între timp el și-a turnat un pahar mare de whisky.

  • Ce faci iubi? Bine?

Dar nu a așteptat ca iubi să-i răspundă. Abia de și-a dat șuvița neagră deoparte, să-l privească și el deja urla: Huooo, boule, nu vezi mingea, sugaci cu coșuri. A tras un șut în masa de sticlă, pe care vaza cu liliac a tremurat un pic. Ea freca mai departe: futu-i dogul mă-sii, și toți piepții de pui beliți pe el. Strângea printre dinți, ea.

Un câine diform se beșea liniștit în cameră. Seara părea una ca toate celelalte. Până când ea, nervoasă că o mică pată de grăsime se încăpățâna să rămâna ca veșnic edificiu de gospodină pe podiumul de lemn masiv al dogului cumpărat de la Ikea, a început să urle: În p*zda p*zdii mă-tii de hoit!!!!

  • Cu tine vorbesc vierme! Scoală-te de pe canapeaua aia că te jupoi de viu! Păi ce mă? Eu m-am căsătorit ca să te caci tu, mă? Ce naiba, altceva nu știi să faci numai să te uiți la meciurile alea de liga 16, să spargi semințe și să bei whisky??? Dar ce? Berea la pet nu-ți mai place???

El. Of, dar dacă l-ai vedea pe el. Pe moment a crezut că nevastă-sa exersează pentru un moment de stand-up comedy, că nu, nici povești, nu de el era vorba. Pentru o secundă chiar a zâmbit scărpinându-se la c*aie. În momentul doi a încremenit cu zâmbetul pe buze și mâna stângă în boxerii de fotbal (că avea boxeri speciali cu scorul din 94, când a văzut campionatul legat ilegal de rețeaua orașului, undeva pe un deal, cu Coamă, prietenul lui din liceu, ăla de și-a spart rotula că s-a aruncat de la etajul doi la meciul cu Liverpool, în 85). A încremenit când a văzut că ea a luat satârul ăla cu cap de cal. Când s-au căsătorit bunică-sa i l-a dat cadou. Cică, să nu se chinuie când taie porcul. Ea îl folosea pe post de oglindă, că sclipea, era o bijuterie. Și îl folosea să-l amenințe pe el că-i taie mătărânga, că oricum atârnă inutil.

Acuma îl ținea amenințător spre el. Și avea ochii bulbucați și o venă îi scăpăra pe gât, prevestind un carnagiu între minutul 89 și 95, cu prelungiri.

  • Dar ce ai, iubi? De ce ești nervoasă?

Iubi, făcea scheme de Samurai Jack, părea că se chiar pricepe. El, și-a scos mâna din boxeri, s-a ridicat de pe canapea, a pășit spre ea și a vrut să o mângâie pe față, moment în care ea:

  • Dacă pui mâna pe mine tot te tai mă! Roată-n-mprejur…

Câinele s-a ridicat leneș, între două beșini, și părea să spună: no, ne liniștim și noi un pic?

Când… tragedie, dezastru, a căzut blocul cu totul, s-au spart sticle de pereți, au bubuit beșini interminabile și vuvuzele dezamăgite: goooool! în p*la calului de prost ce ești, fluieră în morții mă-tii, nu vezi că-i off side???

Ea, a împlântat satârul în dogul de lemn, ăla cu pata de grăsime, și-a dat jos șorțul și i-a spus… cu nerv:

  • Plec la mama, m-am săturat!

El când s-a dezmeticit, și-a dat seama de următoarele:

  • Nu a fost offside
  • Era liniște în casă
  • Nu avea ciorapi curați
  • Mânca pateu cu bere și pufuleți
  • Câinele se beșea tot mai rar și mirosea a foame
  • Ea… pana mea! Unde ești, suflet?
  • Te iubesc
  • Liliac
  • N-am vază, golesc borcanul de gogonele… gata, am și vază
  • Lăviu mult de tot
  • Come back
  • Zelda
  • Liverpooooool!!! bine mă!!!!

Câteodată love is in the air, orice ar fi. Ea se întoarce, el își pune șorțul, taie un piept de pui pe dogul de lemn, ea stă relaxată și se uită la Neveste disperate. La publicitate se ridică și își pune un pahar mare de whisky, în cameră miroase a liliac. Câinele nici nu se mai beșește! La ce bun? Love is in the air…

ps: unele cupluri sunt așa. personajul meu și soția lui Sofia, seamănă. doar că el o iubește ca un prost… pe ea. continuarea poveștii pe catchy.ro

ps1: momentul acela când scriu ceva la care și eu râd

ps2: ultima picătură de whisky din sticlă e mereu al aceluia care spală dogul imens de lemn (să ne înțelegem)

ps3: nu e vorba de Dylan, el nu se beșește (și nici liliac nu am)

ps4: catchy.ro citește, cititul ajută grav sănătății!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s