Funny story cu o muscă

Meditez. Cam o ora pe zi, uneori și mai mult. Am devenit dependentă de acest ritual. Mă calmează, îmi calmează gândurile, războiul pe care-l port adeseori cu mine, toate zgomotele și cuvintele pe care le absorb fără să vreau în timpul zilei. Quiet people have the loudest mind. În cazul meu e foarte adevărat. Luna trecută am avut o migrenă urâtă de trei zile, efectiv m-a scos din uz, simțeam cum îmi zvâcnește capul și nu mai e mult până să facă buuum. N-a făcut. Însă am fost convinsă că îmi trebuie o pauză de gânduri. Meditația e ca o binecuvântare. Cobori încet, tiptil, pe vârful degetelor în pivnița sufletului tău, te așezi confortabil, respiri, că uneori uităm să o facem conștient, și apoi asculți, o liniște caldă, plăcută, o adiere de aripi de înger din jurul tău. E fain, merită să încerci!

Ei, stau eu așa într-o dupămasă, foarte zen, foarte absorbită în tot procesul de detașare și adâncire în pace, ascult cuvintele calme care-mi șoptesc: respiră, in-out, take a long breath, be calm, in peace… bla, bla, știi cum e. La un moment dat vocea mă îndeamnă să cer un semn Universului, să-mi ascut intuiția și simțurile, să fiu atentă… ei bine, cer un semn, ascult un pic, sunt atentă și într-o secundă sar ca arsă în picioare, căștile îmi zboară cât colo, dau din mâini deranjând toate lucrurile de pe noptieră și s-a dus naibii toată meditația. O muscă mare, din aia  grasă cu tonalități joase a aterizat pe nasul meu, taman când eu ceream un semn Universului, o ghidare, zbrrr, planăm și aterizăm dând rapid din aripi (efectiv simțind vânticelul produs de graba plonjării). Fix pe nasul meu zen. După ce am realizat ce s-a întâmplat, după ce mi-am adunat căștile din colțul opus al camerei, cărțile de pe jos și am reașezat veioza în poziție normală, m-am oprit așa cu mâinile în șold și m-am trezit uitându-mă în sus și zicând cu voce tare: – Universule, dar știi că ai un simț al umorului ieșit din comun???!!! După ce m-am răstit la întreg Universul am râs singură o jumătate de oră. Adică serios, în plină meditație când ceri un semn să-ți aterizeze ditamai muscoiul pe nasul zen, e ceva. Acuma trebuie doar să traduc semnul. Am câteva variante:

  1. fato, nu te fă de căcat!
  2. muștele mă adoră
  3. am nasul cât o pistă de aterizare
  4. trebuie să-mi fac un insectar
  5. împăratul muștelor e plictisit
  6. atrag ființe mici și bâzâitoare ( pt că eu sunt o ființă mare și calmă)
  7. nici nu vreau să mă gândesc….

Another funny thing… am o cameră în care au poposit doi fluturi negrii, si au murit, și au rămas așa atârnând pe perete de parcă ar dormi, și sunt acolo de azi vară, și nu vreau să-i alung, și acum se numește camera cu fluturi și am grija când fac patul sau ceva să nu cadă de pe perete, și uneori am senzația că nu sunt cu toate oile acasă, dar alteori îmi trece și mă gândesc că e normal să fii atent la tot ce te înconjoară. E camera în care scriu, și da, uneori mai vorbesc cu fluturii…

Lumea e așa de mare, și vastă, și nimic nu e fără rost… fiecare animăluț, fiecare suflet are un rost. Și trăim într-o ambianță perfectă, în comuniune cu toate vietățile și singurul mesaj pe care Universul ni-l poate da e iubirea și pacea. Chiar dacă printr-o muscă enervantă sau prin doi fluturi, mesajul e același: Iubire, pace, libertate! Nu te război cu nimeni, nu-ți consuma energia cu lupte inutile, fii calm, ascultă, respiră, iubește și râzi. Râzi pentru că râsul are energia vieții, iar iubirea e motorul ei. Si după părerea mea, nici un pic de nebunie nu strică! Prea e cuminte toată lumea asta, prea sunt zilele cuminți și așezate ordonat în calendar, prea sunt anotimpurile lipsite de culori, uneori. Prea e omul nervos și acrit de viață, prea suntem niște ființe schiminosite cărând în spate toate necazurile și lipsurile, îndoiți de griji, de bagaje inutile, de suferinți acre și stătute în beciurile întunecoase ale sufletelor noastre. De ce? Iubește, te bucură, râzi, al naibii, râzi cât poți de tare să se audă departe, și-n lună, și-n stele și-n soare. Fii liber, fii curajos, fii tare!

Acesta era mesajul!

Aceștia sunt fluturii mei :)))14628017_1092800257464790_344811039_n

plus încă un stol cuibărit în mintea mea 🙂

Și aceasta sunt eu… și scriu pentru tine! Sper că ai scăpat măcar un zâmbet!

Anunțuri

O părere la “Funny story cu o muscă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s