AMSTERDAM blues

Noaptea își întinde galeșă minutele de întuneric peste orașul adormit. Străzi încolăcite, străpunse pe alocuri de pete gălbui, scurse leneș din felinarele de pe margine, obosite de pași, golite de forfota zilei…  un aer cețos, un abur nocturn de mosc și pământ reavăn. Blocurile arată ca niște uriași cu ochi mici, pătrate, pete colorate și hai-hui. Nimic nu răsuflă a viață la trei noaptea, nici o șoaptă, nici o culoare, nici măcar acel râs îndepărtat din colțul amintirilor rătăcite.

Doar muzica aceea, acordurile acelea minunate, sunete calde ca niște mărgele de chihlimbar, îndepărtate câteodată, apoi parcă ascunse în cel mai apropiat buzunar al nopții.

O privea. Brațele ei albe se mișcau lent, uneori păreau a fi niște aripi ușoare ce-și căutau cerul potrivit, alteori prelungiri nervoase de ritm războinic, un crescendo puternic, cu nerv. Deobicei atunci, cascade de păr negru și lucios îi cădeau pe umeri, peste brațele albe și pe spatele decoltat al rochiei de culoarea rubinului, încolăcind în valuri negre arcușul violoncelului.

Camera era sărăcăcioasă. Doar o măsuță șubredă lângă geam, pe care se afla un pahar de vin și o carte, o veioză stacojie în colț și un tablou cu un desen prea complicat să poată fi povestit. Ușa era deschisă, ușa era mereu deschisă. Sofia cânta în fața ferestrei, privind orașul gol și străzile pustii. Niciodată nu va ști că în noaptea aceea un bărbat o privea mut de încântare, neînțelegând cum a ajuns acolo și cu ce scop. Nu ar fi deranjat-o chiar dacă știa că e acolo. Nu s-ar fi oprit din cântat pentru nimeni și cred că nimeni nu ar fi îndrăznit să o întrerupă.

………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Am vrut mereu să scriu bucata asta ca și cum aș picta un tablou pentru că undeva în străfundurile memoriei mele stă agățat în cuiul care-mi zgârie sâcâitor un vis. Visul acela pe care îl tot amân și pe măsură ce trec anii rana începe să-mi sângereze… pata mea rubinie de vis agățat ca un tablou în muzeul visurilor neîmplinite.

Și până când? îmi răsună mereu și mereu vocea care îmi bântuie nopțile de nesomn și zilele de nevis.

În fiecare an în preajma zilei mele de naștere mă apucă un soi de agitație interioară, un mic război cu bombe și bubuituri puternice de tun, cu avioane spațiale și moime galactice, cu tot felul de animale preistorice, cu gorile și oi, cu mâțe care miaună bezmetice la noapte și gâște isterice ce-mi traversează gălăgioase micul meu univers interior. Deobicei îmi pun un vin și-l savurez gândindu-mă la o zi anume, o singură zi în care mă voi lovi tare la cap de o idee. Bang! asta se va întâmpla…

Ești un călător pe un drum pustiu, nimic în spate, și la fel de nimic în față. La un moment dat obosești și te oprești să-ți tragi sufletul și în timp ce te chinui și tragi, și tragi de bietul suflet, din neunde și din necând îți pică o dărabă de nucă de cocos fix în moalele capului. Normal că vezi stele verzi, eu deobicei le văd un verde turcoaz cu picățele de galben muștar, înjuri printre dinți ceva de genul: oaia mă-tii de nucă de cocos! Dar… și aici vine partea faină, după rocada de stele de ce culori vrei tu, dintr-odată vezi totul clar. Drumul e în fața ta, sensul e cel corect, lumina cade perfect și nici oboseala n-o mai simți. Te apucă un soi de euforie în valuri, râuri de inspirație se revarsă în venele tale secate, inima pompează frenetic, din degete îți ies stoluri întregi de fluturi buimaci, pupilele ți se dilată ca niște nasturi de pardesiu de babă, și râzi ca un cimpanzeu în călduri.

Asta era!!! băga-mi-aș, asta era!

Cel mai probabil voi mai îmbătrâni cu un an, îmi voi turna un pahar în plus, voi asculta muzică bună, I mean, really bună, apoi mă voi liniști.

Cel mai puțin probabil dar sigur… Amsterdam!!!

(treaba cu tabloul de la început nu știu ce relevanță are în textul acesta, înafara faptului că uneori stau foarte cuminte și țeapănă sub el, dade dade se rupe naibii cuiul acela și îmi cade și mie tabloul în cap, că doar nu crezi că pe insulă pică din senin nuci de cocos 🙂

 

 

 

sursa photo: elephantjournal.com

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s