Hello!

L-am întâlnit pe omul fără zâmbet. Ursuz, trăsături puternice aliniate dezordonat pe chipul osos, nas mare și proeminent, ochi ascunși în orbitele vremii, ani desenați pe frunte cu un creion mecanic, linii subțiri, curbe ascuțite…

Bărbatul care nu a zâmbit niciodată. Împietrit, dur, ca o rocă de calcar, ca un gând agățat pe firul vieții oarecum haotic, adică, ai zece gânduri bune și doar unul care îți macină chipul, șifonând cu putere pielea odată fină, trăsăturile odată calme, zâmbetul odată prezent.

L-am întâlnit pe bărbatul fără zâmbet, într-o noapte întunecată, sub stele ascunse pe tavanul alb… ofta, oarecum resemnat, uitat de lume într-un vers neritmat de rugăciune. N-am știut ce să-i spun: salut, ce faci aici? poate pare doar o pocită adresare, dar… salut, ce faci aici? era o stare.

Pe insulă plouă. Diminețile ploioase sunt cele mai tari. E atât de gri că te întrebi dacă s-a făcut sau nu dimineață?  Te cuibărești înapoi în vis, cu gândul că încă e vreme de somn. Plapuma caldă se așează perfect peste corpul tău relaxat, închizi ochii, totul pare ciudat… să nu ieși din vis doar să intri din nou, în camera albă cea fără ecou… bărbatul fără zâmbet în sfârșit să-ți zâmbească, tu să te miri șoptindu-i: Hello!

Apoi să-ți dai seama că pe insulă cântă Adele, ALWAYS!!!

până și bărbatul fără zâmbet, zâmbește…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s