Vânt

Pe insulă plouă molcom și bate vânt ager. Un vânt de-ți ia capul. Da, deunăzi am văzut multe persoane mergând pe stradă fără cap. O grămadă mare de capete s-a adunat în fața casei mele. Și vântul sufla cu putere. Mă gândesc că în momentul în care liniștea se va lăsa peste toată insula, vântul se va potoli, păsările își vor relua zborul, probabil, toate capetele se vor reașeza la locul lor. Dar, poate ironia sorții va face să se așeze complet greșit. Adică, un cap de-al meu pe un trup de-al tău, sau o minte de-a ta, pe un gât de-al meu. Ar fi haos. Nu m-aș recunoaște în oglindă, aș pieptăna, practic, părul altei femei, sau aș șterge umil chelia ta. Într-un final m-aș obișnui, așa cum am făcut-o și cu insula, și cu vântul…

Pe insulă e liniște, o liniște tulburată uneori doar de avioanele mici de entertaiment. Ni se insuflă frica, teroarea, păsările cu trup de oțel, într-atât încât, dimineața, în așternutul moale și cald, purtând încă amprenta trupului tău, te gândești la răni, la sânge, la suflete sfâșiate și duse de vânt. Apoi, îți bei cafeaua liniștit, un Gilmour îți șoptește că e ok. Ziua continuă, tu continui, vântul bate…

Dar parcă totuși capul ăsta te strânge, poate nu e al tău… și gândurile te strâng și ele în menghina tăioasă și grea…

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s